Vila-parc Mandac - conacele Basarabiei

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 4
I. ISTORIA OBIECTULUI DE STUDIU 6
1.1. Landsaftul si compozitia parcului 10
1.2. Reteaua de drumuri si aleile parcului 17
1.3. Conacul si anexele sale. Alte constructii prezente 18
II. CONDITIILE, OBIECTUL SI METODA DE CERCETARE 22
2.1. Locul efectuarii cercetarilor 22
2.2. Cadrul natural si studiul conditiilor stationale 22
2.3. Metoda de cercetare utilizata 24
III. ANALIZA SPECIILOR LEMNOASE DIN PARC 25
3.1. Situatia compozitiei actuale 25
3.2. Speciile de arbori si arbusti si descrierea lor 26
3.3. Insusirile naturale decorative ale plantelor lemnoase din parcul Mandac 30
3.4. Propuneri de reconstructie a parcului Mandac 36
IV. IMPORTANTA PARCULUI LA PROMOVAREA TURISMULUI 41
CONCLUZII 43
BIBLIOGRAFIE 44
ANEXE 45

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Un arbore secular, incadrat intr-un context istoric, artistic,
arhitectonic sau peisajer, in care este parte esentiala,
este martorul trecutului si al istoriilor care il leaga de oameni si de peisaj.
Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au incercat sa-si ornamenteze spatiile din jurul caselor si vilelor in cel mai util si frumos mod posibil, folosind elemente din natura (arbori, arbusti, plante erbacee, roci etc.), si integrandu-le in mediul artificial pe care l-a creat. Fie ca este vorba de un mic scuar sau de un parc mare, ele aveau menirea sa bucure ochiul uman si sa ofere o atmosfera relaxanta. Pentru aceasta erau angajati arhitecti renumiti si erau aduse diferite specii exotice din intreaga lume.
Proiectarea si amenajarea spatiilor, cu plante decorative, prezinta o lunga traditie in istoria omenirii. Deja in anul 2600 i.Hr., delegatul militar egiptean, Methen, descrie o pergola de vita-de-vie, aflata in necropola din Sakkara (Egipt), apreciata pentru umbra creata si fructele sale. Cel mai faimos exemplu istoric despre gradinile decorative este probabil cel reprezentat de ,,Gradinile suspendate ale Semiramidei", construite in Babilon in sec. VI i.Hr.
Pe parcursul secolelor care au urmat, marile civilizatii au cultivat si dezvoltat traditia de a amenaja spatiile verzi utilizand plante si diverse elemente decorative. Atat la greci, cat si la romani, initial, gradinile au aparut in preajma lacasurilor de cult, unde se desfasurau diferite evenimente si ceremonii de slavire a zeilor.
Treptat, aceasta indeletnicire a devenit o adevarata operatiune de arta, datorita careia s-au creat noi specii de plante, s-au inventat diferite tehnici de lucru etc.
Si dacii, stramosii nostri, cultivau in apropierea locuintelor, diverse plante in scopuri medicinale, care aveau si un aspect decorativ totodata. Toate aceste cunostinte si obiceiuri au fost transmise generatilor urmatoare, fiind cunoscute si in zilele noastre.
,,In interiorul cetatilor existau mici gradini amenajate in scop utilitar dar si estetic. Existau si gradini cu caracter decorativ in jurul manastirilor, pe langa locuintele boierilor, nobililor sau a mestesugarilor instariti."1 [10]
Toate acestea, variau intre ele in functie de zona, perioada si de influenta tarilor mai dezvoltate din preajma. Daca in Transilvania si Muntenia gradinile si parcurile au aparut inca de prin sec. XVI, atunci in Moldova istorica si mai apoi in Basarabia, ele au fost create mai tarziu.
,,Peisajul moldovenesc se distinge prin armonie si diversitate: livezile si viile altereaza cu gradinile de legume si holdele de grane, verdele codrilor cu albastrul Nistrului, bucura ochiul
orasele scaldate in verdeata si satele pitoresti. Printre locurile de interes turistic din republica sunt si batranele parcuri, autentice monumente de arta.
In sec. XIX prin sate, pe langa conacele boieresti au inceput sa apara parcuri, a caror planificare libera le imprima trasaturile unei rezervatii naturale. In republica sunt aproape douazeci de parcuri vechi. Din pacate, putine si-au pastrat aspectul initial si sunt accesibile vizitarii." 2[5]
Principala functie a spatiilor verzi de pe langa vile, conace sau alte edificii este cea recreativa si decorativa, dar nu in ultimul rand si cea de protectie si, mai putin, cea de producere (flori, fructe, seminte).
Spatiile verzi sunt constituite din mai multe categorii de elemente naturale si artificiale. Alegerea combinarii acestor elemente si scoaterea in evidenta a unora din ele, legate de
un anumit loc, civilizatie, epoca sau activitate, confera gradinii un anumit stil.
,,In ultima perioada (sec. al XX-lea) s-a conturat stilul mixt (contemporan), care presupune imbinarea armonioasa a stilului clasic si a celui peisajer."3[10]
Scopul lucrarii respective consta in efectuare unui studiu detaliat al parcului dendrologic ,,Vila Mandac", incepand cu locuinta si anexele sale, continuand cu analiza biologica si fiziologica a arborilor si arbustilor si finisand cu o propunere de reconstructie a parcului.
Republica Moldova are un enorm potential turistic, datorita peisajelor sale pitoresti si a diversitatii florei si faunei pe care o poseda (cca 5513 specii de plante si cca 15000 specii de animale).
Insa, din cauza neglijentei umane si ale crizelor economice si politice, care s-au abatut de-a lungul timpului asupra acestui petic de pamant, intreg cadrul nostru natural este intr-o stare alarmanta si risca chiar sa dispara, in cazul in care nu se vor intreprinde masurile necesare.
Obiectivul principal al acestei teze este acela de a analiza documentele, informatiile cat si spatiul propriu-zis pentru a descrie, in cel mai detaliat mod, istoria crearii, bogatia dendrologica si situatia actuala a ,,vilei-parc Mandac". De asemenea, se intentioneaza ca, prin intermediul studiului dat, sa fie motivate autoritatile responsabile, pentru a interveni cat mai curand si cat mai eficient, pentru a salva si a conserva patrimoniul arboricol si cel arhitectural pe care il prezinta obiectul de studiu, obiect care ar putea cu usurinta deveni un punct de atractie a turistilor, nu numai de la noi din tara, dar si din intreaga lume.

Fisiere în arhivă (1):

 Vila-parc Mandac - conacele Basarabiei.pdf

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. BUCATEL V. Diversitatea taxonomica a pinaceelor (Pinaceae Lindl.) introduse in Republica Moldova. Biodiversitatea vegetala a Republicii Moldova, Chisinau, 2001, p. 202-208. 2. BRIDGEWATER A. & G. / SQUIRE D., Come creare il giardino ideale, Il Castello, Milano, 2009, ISBN 978-88-8039-841-7, 304p.
3. CLINOVSCHI. FL., Dendrologie, Editura Universitatii Suceava, Suceava, 2005, ISBN 973-666-157-1, 300p.
4. ILIESCU A. F. Arhitectura spatiilor verzi, Ed. Ceres, Bucuresti, 2002, 304p.
5. LEONTIEV P. V., Batrane parcuri, Chisinau, tipografia ,,Timpul" 1983, 47p. 6. MINCIU R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, Editia II, 2001, 310p.
7. POSTOLACHE GH. Vegetatia Republicii Moldova, Chisinau, Stiinta, 1995, 340p.
8. SAVA V. Floricultura, Chisinau, Stiinta, 2003, 610p. 9. SQUIRE D., Il giardino dalla A alla Z, Il Castello, Milano, 2009, ISBN 978-88-8039-842-4, 303p.
10. TOMESCU C. V., suport de curs, Arhitectura Peisagera si Design Forestier, Suceava, 2006-2007, 120p.
11. TA??A??? ?. / ????????A T., ?eccapa?c??e ?c?op??, Pontos, Chisinau 2011, 300p. 12. ????T??? ?.?.,?ap?? Mo??a???, ?ap?? Mo??o?e??c??, ???????, 1967, 97 pag.
13. ????T??? ?. ?., ?ap?oc?poe??e ? Mo??a?c?o? ???, ???????, 1963
14. ?po?o?o? IV ?ace?a??? ?o??c?o-?o??a?c?o? ?o??cc?? ?o ??o?o???ec?o?y co?py????ec??y, 2014.
15. CIRIMPEI. V. ,,Revista Philologia", ASM, Magna-Princeps SRL, Chisinau, nr.5-6 septembrie -  decembrie 2011
16. Ziarul Timpul, ,,Conacele boieresti din Basarabia (I)", Chisinau, 2010
17. http://www.myslenedrevo.com.ua/uk/Sci/HistSources/SouthUkrBanks/Odesa/F249-1/Files3901-4000.html
18. http://www.academia.edu/6052429/Dictionar_de_simboluri_si_arhetipuri_culturale
19. http://www.giardinaggioweb.net
20. https://ro.wikipedia.org 21. www.edu.ro/index.php?module=uploads&func=download&fileId=18500
22. http://distance.aniri.ro/?lang=ro