Introducere 3 CAPITOLUL I 5 DEFINITII SI CONCEPTE 5 1.1 Definitia violentei 5 1.2 Forme ale violentei asupra femeii 6 1.3. Factori de preotectie/risc fata de abuz 10 1.4 Aspectul femeii afectate 10 1.5 Teoria violentei a lui Lenore Walher 15 CAPITOLUL II 19 TRAFICUL DE FEMEI 19 2.1 Recrutatea femeilor victime 19 2.2 Transportul femeilor victime 21 2.3 Sechestrarea si exploatarea 23 2.4 Evadarea 24 2.5 Abuzul sexual 25 2.6 Forma crimei organizate 26 2.7 Cauzele traficului de femei 32 2.8 Traficul de femei din perspectiva drepturiilor omului 34 CAPITOLUL III 37 ATRIBUTIA ASISTENTULUI SOCIAL SI TIPURIILE DE INSTITUTII SPECIFICE IN CAZURI DE VIOLENTA ASUPRA FEMEII 37 3.1 Delimitari conceptuale ale asistentei sociale 37 3.2 Organizarea sistemului de asistenta sociala romanesc 39 3.3 Institutii implicate in combaterea violentei asupra femeii 46 3.4 Integrarea sociala a femeilor victime 48 CAPITOLUL IV 52 STUDII DE CAZ 52 STUDIUL DE CAZ NR. 1 52 STUDIUL DE CAZ NR 2 58 CONCLUZII 63 Bibliografie: 65
Introducere Violenta asupra femei este una din cele mai grave probleme cu care se confrunta societatea contemporana, atat la nivel international, cat si la nivelul Romaniei. Violenta impotriva femeii constituie de cateva decenii un subiect de dezbatere, comunitatea internationala nu a reusit, pana in prezent, sa puna capat acestei forme extrem de distructive. Aceasta este o problema complexa, care implica atat protectia integritatii personale a victimelor, cat si protejarea intereselor lor sociale comune, precum libertatea si democratia. Violenta asupra femeii a existat inca din cele mai vechi timpuri, ele nevind aceelasi drepturi ca si barbatii, ele trebuiau sa asculte spusele barbatiilor. De exemplu, legea imperiului roman dadea dreptul barbatiilor sa isi bata nevestele chiar pana la moarte sau sa le arda pe rug. Violenta in materie de gen este cea care afecteaza femeile pur si simplu pentru ca sunt femei si acest lucru include prejudicii fizice, psihice. orice suferinta, amenintare, presiune sau lipsire de libertate. Chiar in ziua de astazi, este recunoscut faptul ca violenta impotriva femeii exista oriunde in lume si ca nu exista regiune din lume, tara sau cultura care sa nu fii existat manifestari de violenta impotriva femeiilor. Majoritatea agresoriilor nu sunt pedepsiti nici arestati, ei ramanand nedescoperiti fiindca nu au fost niciodata reclamati, majoritatea femeiilor nu apeleaza la politie, mai degraba parasesc temporal locuinta sau spatiul de convetuire revenind inapoi cand considera ca pericolul a trecut. Majoritatea victimelor resimt rusine dar incerca sa uite experientele lor de victime, sunt speriate si manifesta frica si rusine si au o jena sa ceara ajutor. Violenta asupra femeii se poate savarsi atat in spatiul public cat si in cel privat, oricand de-a lungul vietii, multe femei fiind ingrozite de diferite amenintari si acest lucru au un efect puternic asupra vietii lor intrucat nu isi pot exercita drepuriile umane la fel precum un barbat. Cauzele ce duc la violenta asupra femeii pot fii din diferite, diferente de gen dar si de statut social, cultura, etnie, religie sau orientare sexuala. Kofi Anon secretar general(ONU) a declarat intr-un raport din anul 2006, publicat pe site-ul Fondului ONU de dezvoltare pentru femei (UNIFEM) ca "Violenta impotriva femeilor si fetelor este o problema de proportii pandemice. Cel putin una din trei femei din lume a fost batuta, fortata sa intretina relatii sexuale sau abuzata de-a lungul vietii, in multe cazuri de cineva apropiat sau cunoscut. Recent s-a inceput rezolvarea acestor probleme la nivel international prin tratate si conventii. De asemenea, Uniunea Europeana a emis niste directive pentru combaterea hartuirii sexuale sau a traficului de persoane. CAPITOLUL I DEFINITII SI CONCEPTE 1.1 Definitia violentei Fenomenul de violenta se poate defini ca fiind un rau prezent in societatea care se loveste de dificultatea cuprinderii tuturor aspectelor pe care acesta le implica. Violenta asupra femei poate fi definita astfel: ,,orice act violent comis de o persoana de pe pozitia unui rol marital, sexual, parental sau de ocrotire asupra altor persoane cu roluri reciproce". Violenta impotriva femei este una dintre formele de violenta cel mai frecvent intalnite, dar si una din cele mai ingrijoratoare, pentru ca este prea putin vizibila. Conform cercetarilor efectuate este mult mai probabil ca o persoana sa fie lovita sau ucisa in propria familie de un alt membru al familiei, decat oriunde altundeva, de oricine alcineva. Aceasta include: violenta fizica, limitarea dependentei partenerului, nerespectarea drepturiilor, violul, sechestrarea, abuzul. Violenta manifestata in contextul familiar cuprinde urmatoarele: comportament neasteptat, tendinte de izolare, manifestari violente, utilizarea fortei, intimidarea sau abuzuri verbale, izolarea de familie, prieteni, controlul absolut al baniilor, deplasariilor si a altor surse de sprijin O alta defintie pe care o are violenta este: fie ca e indreptata impotriva propriei perosane sau ca este vorba de violenta asupra altei perosane, toate tipurile de violenta duc la moartea a un milion de persoane pe an si la un numar mai mare de raniti. Din punct de vedere juridic, violenta inseamna folosirea fortei brute, un act de violenta are de cele mai multe ori un carcater premeditat, fiind elaborat cu intentie sau semnificand intentia de a produce o anumita suferinta sau prejudiciu fizic a altei persoane. In context psihologic violenta indica un comportament agresiv manifestat, cel mai adesea ca urmare a unor frustrari pe care individul le-a acumulat de-a lungul timpului. Exista o multime de definitii privind notiunea de violenta dar definitia cea mai dezoltata este data de Organizatia Mondiala de Sanatate care intelege prin violenta: "amenintarea sau utilizarea intentionata a fortei fizice sau a puterii impotriva altei persoane, impotriva unui grup sau a comunitatii si care antreneaza un risc crescut de a produce un traumatism, un deces, o dezvoltare anormala sau o privatiune" in aceasta definitie Organizatia Mondiala de Sanatate defineste violenta in raport cu sanatatea si starea de bine din punct de vedere psihic si social. De multe decenii, violenta a fost considerata o manifestare obisnuita in famili dezorganizate sau in grupuriile marginale, defavorizate social cat si economic.
Alina Anghel , Traficul de femei, Perspectiva Sociologica , Editura Universal 2011 Alina Anghel, Violenta si sclavie moderna, Bucuresti 2011 pag.78 Editura Universal 2011 Bogdanel Viorel Gavra, Metodologie de lucru in evaluarea riscului de violenta in familie, Ed. Ceconi, Baia Mare p.17 Colectia declaratiilor prezente se regasesc in publicatia elaborata dintre OIM Si Patriarhia Romana in cadrul Programului National de Combaterea a Traficului de Persoane aprobat de Sinodul Sfintei Biserici Ortodoxe Romane. Constituatia Romanieni art 25 Conventia ONU privind combaterea Crimei Organizate Atricolul 2, Daniel Golleman , Inteligenta emotionala, ... Declaratia Universala a Drepturiilor Omului, adopta la 10 decembrie 1941 Electronic Jurnal of Low 1-10 , http:// findarticles.com , Struensee, Globalized, wired, sex trafficking in womenand , Elena, Zamfir, Catalin, Zamfir, Situatia femeii in Romania, Ed. Expert, Bucuresti, 2000, pag. 199) Geoge Neamtu s iDumitru Stan, Asistenta sociala sudii si aplicatii (2005), Editura Polirom, pg. 145-146 Gorgos, Constantin . 1985 Vadecum in psihiatrie. Bucuresti. Editura Medicala Legea 217/ 2003 http://www.adevarul.es/stiri/social/romancele-venite-cules-cap-uni-abuzate-sexual-patroni http://www.scribd.com/doc/50205399/violenta-domestica https://ro.wikipedia.org/wiki/Violen%C8%9Ba_%C3%AEmpotriva_femeilor https://violentaimpotrivafemeilor.ro/descriere/ https://www.diploma.ro/licente/violenta-in-familie-un-fenomen-social-1544 https://www.diploma.ro/licente/violenta-in-familie-un-fenomen-social-1544 Malarec Victor.2003. The Natasha: Inside the Global Sex Trade. Canada. Penguin Group pag 45 Maria Constantinescu, Sociologia familiei. Probleme teoretice si aplicatii practice, Ed. Universitatii din Pitesti, 2004, pag. 87). Maria, Roth-Szamoskozi, Copii si femei victime ale violentei, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2005, pag. 120. Troung, Thanh-Dan. 1996. Serving the Tourist Market Female Labor in International Tourism. Feminism and Sexuality: A Reader : Ed. Stevi Jackson, Sue Scott. New York: Columbia University Press. www.jmu.edu. www.ilo.org/forcedlabour
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
