Zonele montane din România

Extras din licență Cum descarc?

Capitolul 1.
ZONELE MONTANE DIN ROMANIA - POTENTIAL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI MONTAN
1.1. Prezentarea zonelor montane din Romania
Carpatii, aproximativ 1500 km lungime, reprezinta un lant muntos intins pe teritoriul a sase state (Austria, Slovacia, Cehia, Polonia, Ucraina, Romania si Serbia), peste jumatate din lungime aflandu-se pe teritoriul Romaniei, sunt munti tineri cu segmente create prin incretire sau avand origine vulcanica. Cea mai mare inaltime: masivul Tatra (Slovacia) - varful Gerlachovsky, 2655 m. 
Pe teritoriul Romaniei cele mai inalte varfuri se afla in Carpatii Meridionali, in muntii Fagaras, varful Moldoveanu - 2544m si varful Negoiu - 2535m.
Carpatii sunt destul de intens populati, vaile, depresiunile si poalele versantilor montani fiind zone locuite de aproximativ cinci milioane de oameni. Cu tot acest grad de populare, fauna Carpatilor este deosebit de bogata, estimarile variind intre 4000 si 6000 de ursi bruni (40% din totalul ursilor bruni din Europa), circa 3500 de lupi, 1500 de rasi, capre negre, marmote, cerbi etc. Pasunile alpine sunt, pe timpul verii, ocupate de turmele de oi.
Carpatii Romaniei sunt casa ultimelor paduri virgine ale Europei, desi elanul unor mari taietori de lemne s-ar putea sa ne lipseasca de ele in curand. Versantul sudic al Meridionalilor este una dintre cele mai lungi zone impadurite neintrerupte ale Europei. Relieful montan si padurea aduc Romaniei un alt dar: regimul pluviometric al Carpatilor este mult mai bogat decat cel al zonelor adiacente astfel ca cele mai multe dintre raurile Romaniei isi au originea in bazinul montan. Apa utilizata de noi in diverse scopuri isi are, in proportie de 80%, originea aici.
Muntii Romaniei au o oferta bogata pentru toate tipurile de turisti. De la statiuni balneare, trecand prin statiunile montane, pensiuni si terminand cu cabanele, o gama larga de locuri de cazare, cu mai multe sau mai putine stele sau margarete, stau la dispozitia turistilor vizitatori ai Carpatilor. Doua exceptionale, foarte spectaculoase sosele alpine traverseaza la mare altitudine (peste 2000 de metri) Carpatii Meridionali: Transfagarasanul si Transalpina.
Carpatii romanesti ocupa o treime din teritoriul tarii si au trei mari diviziuni :
- Carpatii Orientali;
- Carpatii Meridionali;
- Carpatii Occidentali.
Carpatii Orientali se intind din nordul Romaniei pana in Valea Prahovei. Lantul muntos dintre Transilvania si Moldova se prezinta fragmentat in numeroase masive, avand o lungime de peste 500 km si o latime medie de 100 km. Framantarile tectonice urmate de activitati eruptive au dus la formarea muntilor de origine vulcanica care dubleaza lantul muntos spre vest. Rauri numeroase strabat masivele alcatuite din sisturi cristaline sau din roci de flis: Muntii Maramuresului, Rodnei, Bistritei, Giurgeului, Tarcaului, Ciuc, Vrancei, Penteleul, Siriul, Ciucasul si Muntii Baiului sau Garbovei. 
Figura nr. 1.1. Carpatii Orientali
Spre vest, Carpatii Orientali sunt dublati de Muntii Vulcanici cu un sir de culmi nordice si un sir de masive. Sirul de culmi nordice este format din Muntii Oasului, Muntii Gutaiului si Muntii Tiblesului, iar sirul de masive incepe cu Muntii Calimani, la nord de Mures, si se continua spre sud cu Muntii Gurghiului, Muntii Harghita, culmile Bodoc, Baraolt si Persani.
Intre lanturile de munti se afla depresiuni intramontane numeroase: Tara Oasului si Tara Maramuresului, bazinele Bilbor si Borsec, Depresiunea Giurgeului sau Gheorghenilor, Depresiunea Ciucului, mica depresiune a Casinului si depresiunea cea mai intinsa, Tara Barsei. Carpatii Orientali sunt bine impaduriti, reprezentand principalul domeniu forestier al tarii. Padurile de conifere (molid, brad, pin, zada) coboara pana la marginea campurilor depresionare din cursul superior al Muresului si Oltului. Clima este mai aspra decat in alte zone muntoase din cauza inversiunilor de temperatura. Iarna se inregistreaza cele mai scazute temperaturi, iar toamna si primavara aici se produc primele si respectiv ultimele ingheturi.
Carpatii Orientali sunt formati din trei grupe :
- Grupa nordica (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei)
- Grupa centrala (Carpatii Moldo-Transilvaneni)
- Grupa sudica (Carpatii de Curbura)

Fisiere în arhivă (1):

 Zonele montane din Romania.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Academia Republicii Populare Romane, Dictionar Enciclopedic Roman, Editura Politica, Bucuresti, 1962-1964
2. Beleaua Andrei, Ghid Turistic, Muntii Fagarasi, Editura Bel Alpin, Bucuresti 1998
3. Butura Valer, Stravechi marturii de civilizatie romaneasca, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989
4. Chicos (Baltescu) Codruta, Fundamentarea strategiilor de marketing in turismul montan romanesc, Rezumat teza de doctorat, Universitatea Transilvania, Brasov, 2010 http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=hkOCR-YBk5M%3D&tabid=4579 
5. Cianga N., Romania. Geografia Turismului, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001
6. Gheorghe Marinela, 35 de ani de la inaugurarea drumului national Transfagarasan, www.capitalul.ro 
7. Ghinea Dan, Enciclopedia geografica a Romaniei, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2000
8. Mandrut Octavian, Geografia Romaniei, Editura Coresi, Bucuresti
9. Snak O., Baron P., Neacsu N., Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001
10. Trella Adrian, Montanologie, Note de curs, 2009, https://ro.scribd.com/doc/74306797/ Montanologie 
11. Vuia R., Tipuri de pastorit la romani, Studii de etnografie si folclor, Editura Minerva, Bucuresti , 1980
12. ***- Enciclopedia Romana, Tomul al II-lea, Editura si tiparul lui W. Krafft, Sibiu, 1900
13. balealac.3x.ro
14. natura2000.mmediu.ro
15. ro.scribd.com
16. ro.wikipedia.org
17. web.archive.org
18. www.adrcentru.ro
19. www.balealac.ro
20. www.digi24.ro
21. www.enciclopediaromaniei.ro
22. www.fagarasonline.ro
23. www.palatulbrukenthalavrig.ro
24. www.revistafelicia.ro
25. www.romanialibera.ro
26. www.romanianmonasteries.org
27. www.turismmontan.ro
28. www.turistcenter.ro
29. www.welcometoromania.ro