Zonele montane din România

Capitolul 1.

ZONELE MONTANE DIN ROMÂNIA – POTENȚIAL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI MONTAN

1.1. Prezentarea zonelor montane din România

Carpaţii, aproximativ 1500 km lungime, reprezintă un lanţ muntos întins pe teritoriul a şase state (Austria, Slovacia, Cehia, Polonia, Ucraina, România şi Serbia), peste jumătate din lungime aflându-se pe teritoriul României, sunt munţi tineri cu segmente create prin încreţire sau având origine vulcanică. Cea mai mare înălţime: masivul Tatra (Slovacia) - vârful Gerlachovsky, 2655 m.

Pe teritoriul României cele mai înalte vârfuri se află în Carpaţii Meridionali, în munţii Făgăraş, vârful Moldoveanu - 2544m şi vârful Negoiu - 2535m.

Carpaţii sunt destul de intens populaţi, văile, depresiunile şi poalele versanţilor montani fiind zone locuite de aproximativ cinci milioane de oameni. Cu tot acest grad de populare, fauna Carpaţilor este deosebit de bogată, estimările variind între 4000 şi 6000 de urşi bruni (40% din totalul urşilor bruni din Europa), circa 3500 de lupi, 1500 de râşi, capre negre, marmote, cerbi etc. Păşunile alpine sunt, pe timpul verii, ocupate de turmele de oi.

Carpaţii României sunt casa ultimelor păduri virgine ale Europei, deși elanul unor mari tăietori de lemne s-ar putea să ne lipsească de ele în curând. Versantul sudic al Meridionalilor este una dintre cele mai lungi zone împădurite neîntrerupte ale Europei. Relieful montan şi pădurea aduc României un alt dar: regimul pluviometric al Carpaţilor este mult mai bogat decât cel al zonelor adiacente astfel că cele mai multe dintre râurile României îşi au originea în bazinul montan. Apa utilizată de noi în diverse scopuri îşi are, în proporţie de 80%, originea aici.

Munţii României au o ofertă bogată pentru toate tipurile de turişti. De la staţiuni balneare, trecând prin staţiunile montane, pensiuni şi terminând cu cabanele, o gamă largă de locuri de cazare, cu mai multe sau mai puţine stele sau margarete, stau la dispoziţia turiştilor vizitatori ai Carpaţilor. Două excepţionale, foarte spectaculoase şosele alpine traverseaza la mare altitudine (peste 2000 de metri) Carpaţii Meridionali: Transfăgărăşanul şi Transalpina.

Carpaţii româneşti ocupă o treime din teritoriul ţării şi au trei mari diviziuni :

- Carpaţii Orientali;

- Carpaţii Meridionali;

- Carpaţii Occidentali.

Carpaţii Orientali se întind din nordul României până în Valea Prahovei. Lanţul muntos dintre Transilvania şi Moldova se prezintă fragmentat în numeroase masive, având o lungime de peste 500 km şi o lăţime medie de 100 km. Frământările tectonice urmate de activităţi eruptive au dus la formarea munţilor de origine vulcanică care dublează lanţul muntos spre vest. Râuri numeroase străbat masivele alcătuite din şisturi cristaline sau din roci de fliş: Munţii Maramureşului, Rodnei, Bistriţei, Giurgeului, Tarcăului, Ciuc, Vrancei, Penteleul, Siriul, Ciucaşul şi Munţii Baiului sau Gârbovei.

Figura nr. 1.1. Carpații Orientali

Spre vest, Carpaţii Orientali sunt dublaţi de Munţii Vulcanici cu un şir de culmi nordice şi un şir de masive. Șirul de culmi nordice este format din Munţii Oaşului, Munţii Gutâiului şi Munţii Țibleşului, iar şirul de masive începe cu Munţii Călimani, la nord de Mureş, şi se continuă spre sud cu Munţii Gurghiului, Munţii Harghita, culmile Bodoc, Baraolt şi Perşani.

Între lanţurile de munţi se află depresiuni intramontane numeroase: Ţara Oaşului şi Ţara Maramureşului, bazinele Bilbor şi Borsec, Depresiunea Giurgeului sau Gheorghenilor, Depresiunea Ciucului, mica depresiune a Caşinului şi depresiunea cea mai întinsă, Ţara Bârsei. Carpaţii Orientali sunt bine împăduriţi, reprezentând principalul domeniu forestier al ţării. Pădurile de conifere (molid, brad, pin, zadă) coboară până la marginea câmpurilor depresionare din cursul superior al Mureşului şi Oltului. Clima este mai aspră decât în alte zone muntoase din cauza inversiunilor de temperatură. Iarna se înregistrează cele mai scăzute temperaturi, iar toamna şi primăvara aici se produc primele şi respectiv ultimele îngheţuri.

Carpații Orientali sunt formați din trei grupe :

- Grupa nordică (Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei)

- Grupa centrală (Carpaţii Moldo-Transilvăneni)

- Grupa sudică (Carpaţii de Curbură)