INTRODUCERE Teolog, caligraf, miniaturist şi autor de literatură imnografică, Anastasie Crimca a fost un artist şi un cărturar de şcoală slavonă, ctitoria sa de la Dragomirna (Suceava) adăpostind ultima manifestare spectaculoasă a acestui curent cultural, în Moldova Născut în jurul anului 1550, la Suceava, ca fiu al negustorului Ioan Crimca şi al soţiei acestuia, Cristina, de mirean se numea Ilie, în 1587 fiind atestat documentar ca „Ilie diac” (diac = scriitor de cancelarie și slujbaș al vistieriei din țările române; grămătic, uricar; copist, cărturar, învățat) S-a călugărit probabil la P... vezi detalii
Introducere Sfântul Antonie s-a născut în satul Coma din Egiptul de Mijloc, în jurul anului 251, dintr-o familie de creştini bogaţi. În secolul al treilea, Egiptul era o provincie a Imperiului Roman, reşedinţa guvernatorilor romani aflându-se la Alexandria, al doilea oraş ca mărime în imperiu, după capitala Roma. Creştinismul era înfloritor în Egipt, cu toate că păgânismul, fie el elenistic sau egiptean, era majoritar. Creştinismul pătrunsese în oraşe şi mai ales în metropola Egiptului, Alexandria. În acest context neprielnic creştinismului se formează Sfântul Antonie cel Mare, care învaţ... vezi detalii
INTRODUCERE "Sfintele Taine sunt lucrări sfinte, instituite de Dumnezeu întrupat, prin care, în Biserică, într-o formă văzută, se împărtăşeşte primitorului harul divin nevăzut". Mărturisirea Ortodoxă exprimă astfel doctrina despre Sfintele Taine în general: "Taina este o lucrare sfântă, care împărtăşeşte sufletului credincios harul nevăzut al lui Dumnezeu, sub o formă văzută, şi care s-a aşezat de Domnul nostru, prin mijlocirea căreia fiecare credincios primeşte dumnezeiescul har''. Iar Mărturisirea lui Dositei declară: "Tainele constau dintr-un element natural şi dintr-unul supranatural, ... vezi detalii
INTRODUCERE Asupra originii postului părerile sunt împărțite. Cei mai mulți îl leagă de cultul morților din vechime. Astfel, după unii, postul își are originea în sacrificiile de animale, care erau aduse pentru cei morți și de care cei vii nu trebuiau să se atingă. Alții cred că durerea pri¬cinuită de moartea ființelor dragi a avut ca urmare firească neglijarea mâncării și băuturii, ceea ce cu timpul a devenit un semn convențional de doliu, făcând astfel parte din riturile legate de cultul morților. Unii cred că originea postului trebuie căutată într-o simplă practică de sobrie¬tate și d... vezi detalii
INTRODUCERE Caracterul revelat al Vechiului Testament imprimă moralei sale o hotărâtă superioritate faţă de toate sistemele morale apărute pană la creştinism. Morala Vechiului Testament nu e produsul minţii omeneşti, al înţelepciunii acesteia; ea se întemeiază pe credinţa în Dumnezeu cel viu, unic şi personal, atotputernic şi atotştiutor, creatorul şi susţinătorul universului care şi-a manifestat în chip supranatural voia şi legea Sa poporului biblic şi prin el omenirii întregi. Autoritatea preceptelor Vechiului Testament nu este în funcţie de prestigiul personal al unor oameni înţelepţi... vezi detalii
INTRODUCERE Din cele mai vechi timpuri, omul, în căutarea sa, a încercat să obţină ajutorul de la ceea ce este superior lui. Acelaşi lucru putem spune şi despre omul evreu, care, în relaţia sa cu divinitatea, deţinea un avantaj, comparativ cu omul păgân. În relaţia omul evreu – divinitatea (divinitate, care se prezintă sub numele de Iahve), nu atât omul este cel care caută divinitatea, cât şi Iahve (divinitatea) vine în întâmpinarea omului. La păgânii timpurilor antice însă, ori exista mai multe divinităţi, ori doar o divinitate cu care omul păgân putea intra foarte greu în relaţie, sau ... vezi detalii
Crestinismul e religie de sus, e un dar dumnezeiesc. In crestinism se descopera deplinatatea dumnezeiestei iubiri, Dumnezeu iubitor, Dumnezeu-Dragoste. Din revelatie aflam ca Dumnezeu e dragoste, ca El iubeste si ca toate lucrarile divine in primul rand sunt determinate de bunatate. In inteles crestin, dragostea e, inainte de toate, manifestare a bunatatii care si-a ales obiectul caruia sa se reverse; deplin, ea e daruire, daruire totala de sine. Dragostea se intemeiaza pe esenta lui Dumnezeu insusi, e chiar aceasta fiinta insasi, a Lui, vazuta, sub aspectul plinatatii vietii interpersonal... vezi detalii
INTRODUCERE Vechiul Testament a fost folosit și cinstit de creștini pentru că Însuși Mântuitorul Iisus Hristos a respectat Legea cea Veche și i-a acordat prețuire deoarece paginile Scripturii Vechi vestesc despre Sine: „Cercetați Scripturile, căci socotiți că în ele aveți viața veșnică și tocmai ele sunt care mărturisesc despre Mine” (Ioan 5, 39). Mântuitorul Hristos este plinitorul și desăvârșitorul Legii Vechi: „Să nu socotiți ca am venit sa stric Legea și proorocii. N-am venit să stric, ci să plinesc” (Matei 5, 17). Noul Testament apare ca o continuitate firească a celui Vechi, în care ... vezi detalii
Introducere Suferinţa formează faţeta mereu prezentă, nedorită şi urâtă a existenţei umane. Ea face parte din istoria omului şi nimeni nu o poate evita. Ea este punctul de pornire al omului în căutarea unui sens al existenţei şi alcătuieşte substanţa poeziei creaţiei dramatice. Cum ne închinăm înaintea lui Dumnezeu în astfel de momente? Încercând să dea răspuns acestei întrebări, lucrarea de faţă abordează problematica rugăciunii în suferinţă atât din punct de vedere teologic cât şi din perspectivă liberă. Astfel că pentru o înţelegere mai clară a rugăciunii, în primul capitol am prezent... vezi detalii
Introducere Taina hirotoniei a reprezentat întotdeauna un subiect delicat în cadrul dialogului ecumenic inițiat la începutul secolului XX. Deși fundamentele biblice și, implicit, reperele istorice sunt aceleași, cele trei mari confesiuni creștine – Ortodoxia, Romano-Catolicismul şi Protestantismul – şi-au format o viziune diferită asupra acestei Sfinte Taine. Diferenţele nu trebuie căutate însă, aşa cum adesea se crede, în modul distinct de interpretare a textelor biblice sau a temeiurilor dogmatice care stau la baza Hirotoniei, ci în modul în care aceasta este integrată în cadrul eclezio... vezi detalii
INTRODUCERE Misiunea creştină este trimiterea Bisericii în lume în vederea propovăduirii Evangheliei la toate neamurile şi a integrării oamenilor în Împărăţia lui Dumnezeu, întemeiată prin lucrarea mântuitoare a lui Iisus Hristos, inaugurata ca arvuna sau ca anticipare a ei în istorie în Biserică, prin pogorârea Duhului Sfânt, care se va manifesta în plenitudinea ei la a doua venire a lui Hristos în slavă. Misiunea este o vocaţie apostolică a Bisericii. Ea comportă două aspecte esenţiale: unul strict de evanghelizare, adică propovăduirea orală a Evangheliei şi unul larg de mărturie, care s... vezi detalii
INTRODUCERE Divizarea lumii transilvane în 1701 a generat o seama de probleme ce se vor alătura celor deja existente aici. Din acest motiv nu vor putea înţelege modul în care reacţionează romanii daca nu ne vor arunca o scurta privire în trecutul acestei lumi, atât cel social cat şi cel confesional. Întâlnim o serie de particularităţi pentru Transilvania anilor de după cucerirea austriaca: cele doua lumi, protestanta şi catolica se acceptau una pe cealaltă. Perioada tributului de sânge trecuse şi singurul mod în care se mai putea asigura o reprezentare minima dorita de austrieci în Transi... vezi detalii
INTRODUCERE Învăţătura ortodoxă despre “Preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria”, are o importanţă deosebită şi o frumuseţe aparte. Aceasta şi datorită pietăţii deosebite şi afecţiunii cu care creştinii din toate timpurile s-au raportat la Maica Domnului. Sfânta Fecioară Maria a fost şi este pentru toţi creştinii nu numai Maica Domnului nostru Iisus Hristos, ci şi a tuturor creştinilor. Ea stă în centrul preocupărilor dumnezeeşti şi omeneşti de la căderea protopărinţilor; Ea se naşte plină de dar la zorii unei vieţi noi pentru omenire; ea ză... vezi detalii
Argument ,,La naşterea Ta Hristoase,îngerii au adus cântări,cerul a pogorât steaua, magii au adus daruri,păstorii au venit cu închinarea,pământul a oferit peştera iar noi oamenii am dat-o pe Fecioara Maria” . Au fost împăraţi frumoşi,cinstiţi de popor şi iubitori de sine,dar negura vremii i-a învăluit în uitare,au fost ostaşi viteji dar a căror amintire a dispărut odată cu moartea lor.Au fost filozofi,oameni bogaţi şi înţelepţi şi cinstiţi de popor dar firele istoriei le-au şters numele.Au fost zei inexistenţi şi imaginaţi de mintea omului dar a căror slava s-a pierdut odată cu a slujitor... vezi detalii
I. Introducere I.1. Prolog Una dintre componentele majore ale istoriei noastre moderne care a stârnit atâtea pasiuni şi dispute este, fără îndoială, Unirea religioasă a românilor transilvăneni din anii 1697-1700. A vorbi despre istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică (BRU), înseamnă a vorbi despre însăşi emanciparea generală a românilor, mai ales a celor transilvăneni, înseamnă totodată a vorbi despre revigorarea culturalizatoare a spaţiului românesc transilvănean, dar şi a celui extracarpatic. Spunem acesta deoarece, de-a lungul timpului scurs de atunci, adevăratul sens is... vezi detalii